Am tras masa la umbră,tu ai făcut semn din bărbie.Mai aproape de vârful copacului,mai departe de soarele de pe faianță.Rita a adus maniocul,Nivaldo a tăiat lămâile.Tu ai împărțit cele patru farfurii,eu am apropiat băncile.Pânza pe care ai pictat-ose usca pe sârma verandei.Eu am citit, urmărindu-ți degetul:Ziua Încape în Noi.Ai întins fiecare colț,ai lăsat cuvintele să se lățească.Nivaldo a desfăcut unul dintre noduri,iar Rita a strâns cealaltă legătură.Trage banca mai la umbră,lasă farfuria aproape de a mea.Brațul tău a întâlnit brațul meupe drumul pe care l-a făcut pâinea.Dă fructul, dă paharul,lasă conversația să se întoarcă.Tu ocolești banca,eu fac loc să te așezi.Vopseaua albastră de pe unghia taa rămas pe toarta carafei.Tu ștergi ușor cu degetul,eu aduc un colț al feței de masă.Rita povestește despre un bal,Nivaldo se ridică și-și aminteștepasul care a intrat în mijloculfustei largi a fetei.Tu întinzi farfuriaca să împart ultimul mango.Eu pun bucata mai aproape,tu iei mâna care se întinde.Trage banca mai la umbră,lasă farfuria aproape de a mea.Brațul tău a întâlnit brațul meupe drumul pe care l-a făcut pâinea.Dă fructul, dă paharul,lasă conversația să se întoarcă.Tu ocolești banca,eu fac loc să te așezi.Un capăt al pânzei vine spre noi,tu îl prinzi din nou și mă chemi.
Original în portugheză braziliană
Puxamos a mesa pra sombra,você fez sinal com o queixo.Mais perto da ponta da árvore,mais longe do sol no azulejo.A Rita trouxe a mandioca,Nivaldo cortou os limões.Você distribuiu os quatro pratos,eu fui encostando os bancos.O pano que você pintousecava no fio da varanda.Eu li, acompanhando seu dedo:O Dia Cabe em Nós.Você esticou cada ponta,deixou as palavras mais largas.Nivaldo soltou um dos nóse a Rita firmou a outra amarra.Puxa o banco mais pra sombra,deixa o prato perto do meu.Seu braço encontrou meu braçono caminho que o pão percorreu.Passa a fruta, passa o copo,deixa a conversa virar.Você dá uma volta no banco,eu dou espaço pra você sentar.A tinta azul na sua unhaficou na alça da jarra.Você limpa de leve com o dedo,eu trago uma ponta da toalha.A Rita conta de um baile,Nivaldo se ergue e recordao passo que entrou pelo meioda saia rodada da moça.Você estende o seu pratopra eu dividir a última manga.Eu ponho o pedaço mais perto,você toma a mão que alcança.Puxa o banco mais pra sombra,deixa o prato perto do meu.Seu braço encontrou meu braçono caminho que o pão percorreu.Passa a fruta, passa o copo,deixa a conversa virar.Você dá uma volta no banco,eu dou espaço pra você sentar.Uma ponta do pano vem vindo,você prende de novo e me chama.
