Pe ultima treaptă a scăriipasul tău s-a oprit la jumătate.S-a desprins bareta sandalei,mi-ai arătat-o cu degetul.M-am așezat cu o treaptă mai jos,ți-am pus călcâiul pe genunchiul meu.Tu m-ai ținut de umăr,lăsându-ți părul pe umărul meu.Aveam în buzunar o sfoarăde la învelișul pâinilor de duminică.Tu desfaci capătul,eu îl trec prin îndoitură.Glezna ta mă gâdilă,funda alunecă în râs.Spui: mai strânge o dată,apoi vezi dacă mergi cu mine.Fă doi pași, întoarce-te într-o parte,lasă-mă să văd cum a ieșit.Sfoara a ținut sandala,legănarea ta m-a ridicat în picioare.Mai fă unul, podeaua e alunecoasă,umărul meu e tot aici.Tu însemni drumul pe podea,eu învăț drumul în tine.Doamna din apartamentul de pe colța coborât cu un răsad.Tu faci loc pe scară,eu iau ghiveciul mic și ajut.Spune că busuioculuiîi place o lumină puțină și blândă.Îți treci degetele prin frunze,îmi lipești parfumul de ceafă.După fundă mai rămâne un capăt,îl îndoi spre înăuntru.În piață te țin de braț,tu tot schimbi ritmul.Fă doi pași, întoarce-te într-o parte,lasă-mă să văd cum a ieșit.Sfoara a ținut sandala,legănarea ta m-a ridicat în picioare.Mai fă unul, podeaua e alunecoasă,umărul meu e tot aici.Tu însemni drumul pe podea,eu învăț drumul în tine.La coada pentru bac tumă calci ușor pe vârful piciorului.Eu fac un pas mic înapoi;tu vii și dansul prinde contur.
Original în portugheză braziliană
No último degrau da escadaseu passo ficou pelo meio.A tira soltou da sandália,você me mostrou com o dedo.Sentei no degrau mais de baixo,pus seu calcanhar no joelho.Você segurou meu ombro,deixando o cabelo no meu.No bolso eu trazia um cordãodo embrulho dos pães de domingo.Você desenrola a ponta,eu passo por dentro do vinco.Seu tornozelo faz cócega,o laço escorrega no riso.Você diz: aperta mais um,depois vê se anda comigo.Dá dois passos, vira de lado,deixa eu ver como ficou.O cordão segurou a sandália,seu balanço me levantou.Dá mais um, que o chão está liso,meu ombro continua aqui.Você marca o caminho no piso,eu aprendo o caminho em você.A dona do andar da esquinadesceu trazendo uma muda.Você abre espaço na escada,eu pego o vasinho e ajudo.Ela diz que o manjericãogosta de claridade miúda.Você passa os dedos nas folhas,me encosta o perfume na nuca.O laço termina sobrando,você dobra a ponta pra dentro.Na praça eu seguro seu braço,você vai mudando de tempo.Dá dois passos, vira de lado,deixa eu ver como ficou.O cordão segurou a sandália,seu balanço me levantou.Dá mais um, que o chão está liso,meu ombro continua aqui.Você marca o caminho no piso,eu aprendo o caminho em você.Na fila da balsa vocême pisa de leve na ponta.Eu dou um passinho pra trás;você vem e a dança se apronta.
