Mangoul s-a rostogolit din sacoșă,s-a oprit pe lemnul de la intrare.Tu veneai în urmă, cu părulprins în graba drumului.Eu făcusem cafeaua,lăsasem fereastra întredeschisă.Brațul tău mi-a găsit ceafa;fructul a rămas unde era.De trei săptămâni întregizilele libere nu ni se potriveau.Eu veneam, tu deja plecai,un sărut la mijlocul scării.Acum dimineața are loc,îți lași geanta în cameră.Eu trag scaunul mai aproape,genunchiul tău răspunde chemării.Lasă mangoul pe prag,vino să guști cafeaua asta.E o dungă de soare pe lemn,e piciorul tău căutându-l pe-al meu.Lasă strada să treacă pe-afară,pune ceașca aproape de a mea.Dimineața are gust de mangoși o picătură de soare în bucătărie.Muști din vârful fructului,un fir auriu pe încheietură.Eu iau o bucată de pânză,tu mi-o oferi pe a doua.Bacul pleacă după nouă,Rita ne-a păstrat camera.Faci un nod la sacoșă,eu mai rămân o clipă în îmbrățișare.Lasă mangoul pe prag,vino să guști cafeaua asta.E o dungă de soare pe lemn,e piciorul tău căutându-l pe-al meu.Lasă strada să treacă pe-afară,pune ceașca aproape de a mea.Dimineața are gust de mangoși o picătură de soare în bucătărie.Coaja se odihnește pe farfurie.Râsul tău a luminat bucătăria.Îmi pui mâna pe ceafă,eu sărut picătura care era acolo.
Original în portugheză braziliană
A manga rolou da sacola,parou na madeira da entrada.Você veio atrás, de cabelopreso com a pressa da estrada.Eu tinha passado o café,deixado a janela encostada.Seu braço encontrou minha nuca;a fruta ficou onde estava.Fazia três semanas inteirasque as folgas caíam trocadas.Eu vinha, você já saía,um beijo no meio da escada.Agora a manhã tem espaço,você larga a bolsa na sala.Eu puxo a cadeira pra perto,seu joelho responde à chamada.Deixa a manga na soleira,vem provar deste café.Tem um risco de sol na madeira,tem seu pé procurando meu pé.Deixa a rua passar lá fora,ponha a xícara perto da minha.A manhã tem um gosto de mangae uma gota de sol na cozinha.Você morde a ponta da fruta,um fio dourado no pulso.Eu pego um pedaço de pano,você me oferece o segundo.A balsa sai depois das nove,a Rita guardou nosso quarto.Você faz um nó na sacola,eu fico um instante abraçado.Deixa a manga na soleira,vem provar deste café.Tem um risco de sol na madeira,tem seu pé procurando meu pé.Deixa a rua passar lá fora,ponha a xícara perto da minha.A manhã tem um gosto de mangae uma gota de sol na cozinha.A casca descansa no prato.Seu riso acendeu a cozinha.Você põe a mão na minha nuca,eu beijo a gotinha que tinha.
