Am scos amândouă perechile deodată,le-am lăsat sub frunză.Nisipul a cedat sub pasul meu,tu m-ai prins de îndoituramânecii, apoi de mână,apoi mi-ai dat drumul chiarcând apa a ajuns rece și blândăla mica arcuire a tălpii.Ți-ai ridicat tivul fustei,l-ai înnodat într-o singură parte.Eu am suflecat cracul pantalonului,am făcut o rolă puțin mai lată.Tu mi-ai îndreptat îndoitura,eu am făcut un pas mic într-o parte.În apă au ajuns mai întâiumbrele îmbrățișărilor noastre.Până la gleznă, iubito,până unde rămâne nisipul.Tu desenezi un cerc,eu las cercul să mă poarte.Un val trece printre noi,altul vine pe dedesubtul nostru.Mă chemi încetișor,eu mă apropii de glas.Rita a strigat de sus:sunt fructe coapte în grădină.Tu ai ridicat două degete,eu am făcut o întoarcere mai scurtă.Soarele s-a desfăcut în pietricelepe fundul apei schimbătoare.Ai adus una în căușulpalmei; eu ți-am sărutat ceafa.Pe treaptă îmi oferipânza pe care o aveai pe umăr.Eu îți șterg una dintre glezne,tu mi-o oferi pe cealaltă.Până la gleznă, iubito,până unde rămâne nisipul.Tu desenezi un cerc,eu las cercul să mă poarte.Un val trece printre noi,altul vine pe dedesubtul nostru.Mă chemi încetișor,eu mă apropii de glas.Piciorul tău încape în urmape care al meu tocmai a lăsat-o.
Original în portugheză braziliană
Tiramos os dois pares juntos,deixamos debaixo da folha.A areia cedeu no meu passo,você me tomou pela dobrada manga, depois pela mão,depois se soltou bem na horaem que a água chegou fria e mansaà curva pequena da sola.Você recolheu a barra da saia,prendeu com um nó de um só lado.Eu dobrei a perna da calça,fiz um rolo um pouco mais largo.Você consertou minha dobra,eu dei um passinho de lado.Na água chegaram primeiroas sombras dos nossos abraços.Até o tornozelo, amor,até onde a areia ficar.Você desenha uma roda,eu deixo a roda me levar.Uma onda passa no meio,outra vem por baixo de nós.Você me chama baixinho,eu chego mais perto da voz.A Rita chamou lá de cima:tem fruta madura na horta.Você levantou dois dedos,eu fiz uma volta mais curta.O sol se desfez em pedrinhasno fundo da água que muda.Você trouxe uma na conchada mão; eu beijei sua nuca.No degrau você me ofereceo pano que estava no ombro.Eu seco um dos seus tornozelos,você me oferece o outro.Até o tornozelo, amor,até onde a areia ficar.Você desenha uma roda,eu deixo a roda me levar.Uma onda passa no meio,outra vem por baixo de nós.Você me chama baixinho,eu chego mais perto da voz.Seu pé cabe dentro da marcaque o meu acabou de deixar.
